Știri

19-02-2020, 11:18
Sciziune în PD: Șase deputați, în frunte cu Andrian Candu, au părăsit fracțiunea democraților în Parlament
0
15-02-2020, 21:01
Caz ieșit din comun la Telenești. Cinci minori au violat un băiețel de 9 ani
0
11-02-2020, 14:58
Agenții economici ar putea fi împuterniciți să evacueze mașinile parcate neregulamentar. Guvernul pregătește un nou regulament în acest sens
document
0
11-02-2020, 13:07
În România, CCR analizează constituționalitatea numirii lui Ludovic Orban ca premier
0
11-02-2020, 13:02
Maia Sandu, atacată dur de cei de la PPDA: Face o gafă enormă, promovând-o pe Olesea Stamate
0
11-02-2020, 12:59
Guvernul va relua distribuirea convertoarelor GRATUITE pentru recepționarea televiziunii digitale
0
11-02-2020, 12:57
Sergiu Sîrbu a reacționat după denunțul lui Vladimir Voronin că ar fi încercat să o cumpere pe Elena Bodnarenco
0
11-02-2020, 12:51
„Dați-mi pace, vă rog!”: Bătaie între doi bărbați, în centrul capitalei
0
11-02-2020, 12:47
Agenții economici din subteranele din Chișinău vor fi obligați să elibereze spațiile pe care le arendează
0
11-02-2020, 12:44
„Moldindconbank” a fost scoasă de sub supravegherea BNM, după trei ani de monitorizare
0
11-02-2020, 12:40
Inspectorii de patrulare au uniforme noi
0
10-02-2020, 13:25
De la promisiunea de „a anula”, Dodon promite de „a reduce” miliardul pus pe umerii cetățenilor. Ce presupune proiectul
0
10-02-2020, 13:18
În atenția consumatorilor care dețin televizoare cu funcție SMART
0
10-02-2020, 13:15
Spiritele se încing: Un lider PPDA acuză PAS de egoism
0
10-02-2020, 12:24
Stațiile din capitală, într-un dezastru total. Chironda va iniția rezilierea contractelor publice-private
0
10-02-2020, 12:03
În circumscripția Hâncești vor fi deschise 44 secții de votare
0
9-02-2020, 15:01
Platforma DA îl va susține pe Grigore Cobzac în cursa parlamentară de la Hîncești
0
8-02-2020, 16:11
Veteranii cer demisia lui Aureliu Ciocoi și avertizează cu proteste în toată țara
0
6-02-2020, 11:31
O femeie din Ialoveni a traficat 7 moldovence în Turcia
0
6-02-2020, 11:28
Chicu va prezenta un raport în Parlament la sfârșitul lunii; Slusari: Să se refere la probleme de rezonanță, nu la fleacuri
0
Toate știrile

Alexandr Stoianoglo: 60 de zile în funcția de procuror general

La 29 ianuarie procurorii moldoveni marchează sărbătoarea lor profesională: în această zi a anului 1992, în țara noastră a fost adoptată prima lege privind procuratura.

Și tot la 29 ianuarie se fac două luni de la semnarea decretului prezidențial privind numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general – probabil, este timpul potrivit pentru a face niște totaluri preliminare. Unde mai pui că, în ajun, șeful instituției de drept a comentat, în cadrul unei conferințe de presă, unele dintre acțiunile sale și cele mai răsunătoare evenimente din ultimele luni. Pentru prima oară în istoria procuraturii moldovenești procurorul general și-a cerut public scuze pentru acțiunile ilegale ale oamenilor legii și urmărirea sutelor de cetățeni, ale căror drepturi constituționale au fost încălcate fără temei.

Corecția politicii și renunțarea la modelul agresiv

Alexandr Stoianoglo a ocupat fotoliul de procuror general în urma unui concurs, după ce a acumulat cel mai mare număr de puncte, comparativ cu alți trei candidați. Președintele Igor Dodon a semnat decretul privind numirea lui la 29 noiembrie 2019. Stoianoglo a fost imediat prezentat colectivului instituției și a intrat în exercițiul funcțiunii. În primele sale declarații, el a menționat că dorește să facă din procuratură una ”funcțională”, să-i schimbe imaginea spre bine, să o elibereze de corupție și să reevalueze personalul din sistemul de urmărire penală. Alexandr Stoianoglo a declarat că intenționează să revadă investigarea dosarelor de rezonanță, inclusiv cel al furtului miliardului, și să elibereze procuratura de influența politică. Noul șef al Procuraturii generale se poziționează ca ”persoană independentă”, care nu are careva angajamente politice.

Mulți experți menționează că, de fapt, în primele săptămîni nimeni nu a așteptat de la noul procuror general dezvăluiri zgomotoase și decizii cardinale. Iar populația, pentru a-și schimba radical percepția asupra procuraturii, are nevoie de timp și de rezultate corespunzătoare. Ca regulă, e nevoie de ceva timp pentru adaptare și înțelegerea funcției, pentru stabilirea unor noi relații în interiorul aparatului de conducere al instituției, pentru a cunoaște situația reală din interiorul sistemului.

Totuși, cu un background solid de activitate în organele superioare ale procuraturii, Alexandr Stoianoglo a purces activ la promovarea schimbărilor, inclusiv la debarasarea de cele mai odioase practici ale predecesorilor săi. În perioada care s-a scurs, el a reușit să pună bazele unui nou curs al instituției pe care o conduce, să facă niște remanieri de personal și să stabilească obiectivele pentru perioada imediat următoare. Experții însă menționează că procesul este în derulare și poziția procuraturii privind unele chestiuni importante încă nu a fost elaborată și nu este cunoscută publicului.

Actualul Procuror general susține că contracararea corupției este una dintre sarcinile sale de bază și, potrivit experților, societatea ar vrea să vadă rezultate mai palpabile ale acestei activități. În acest context, cererea socială de pedepsire a funcționarilor corupți, care au servit intereselor fostei guvernări, încă nu este realizată pe deplin. Organele de drept ”sapă” anumite persoane-cheie, care posibil să fi influențat activitatea justiției, și unele persoane din anturajul lor, însă perspectivele condamnării lor nu-s evidente. Deocamdată, nici echipa Procurorului general nu este gata să prezinte publicului informații suficiente în această privință.

Peter Michalko, șeful Delegației UE în Moldova, menționa în acest context un progres în dosarele de rezonanță și pornirea unor noi investigații care ”vizează persoanele corupte din sistemul judecătoresc și chiar din procuratură”. Potrivit diplomatului, procuratura trebuie să lucreze în așa mod, încît societatea să simtă schimbări pozitive. ”Este important să existe încredere în sectorul justiției și cel judecătoresc. Cetățenii trebuie să fie siguri că cei care au participat la scheme nu se mai află în funcții de răspundere și că investigațiile se desfășoară așa cum se cuvine. Oamenii nu vor crede niciodată că vila cu trei etaje a unui procuror poate costa 5 mii euro, iar un Porsche Cayenne – 11 mii lei”, spune Michalko. Desigur, există întrebări către diplomatul din UE, cît de corect din partea lui este să intervină deschis în activitatea organelor de drept moldovenești, dar, de fapt, el are dreptate.

Totuși, în opinia experților Noi.md, unul din rezultatele pozitive incontestabile ale activității Procurorului general în primele luni de la numirea în funcție, este o anumită corecție a sferei informaționale și a politicii de activitate a sistemului de drept. Stoianoglo anunță renunțarea la modelul agresiv de comportament al apărătorilor legii și la imixiunea în preoblemele sensibile pentru mediul de afacerii din Moldova. În particular, potrivit lui, organele procuraturii nu vor mai ”organiza showuri mascate”, nu vor mai speria oamenii de afaceri din țară, nu se vor mai amesteca în activitatea lor și nu-i vor mai aresta fără motive obiective și temeinice.

”Jaful secolului”: o investigație neimparțială


Schimbarea conducerii Procuraturii generale a influențat pozitiv investigarea unui șir de cauze penale de rezonanță, unele dintre acestea s-au mișcat deja din punctul mort. În cadrul conferinței de presă, Alexandr Stoianoglo a relatat pentru prima oară despre încălcările comise și a prezentat amănunte în dosarele despre care anterior conducerea procuraturii evita să vorbească. Printre acestea – investigația ”jafului secolului”, care, potrivit Procurorului general, nu a fost una imparțială în raport cu toți pretinșii beneficiari ai fraudei bancare.

Stoianoglo a declarat numeroase deficiențe, lipsa unei abordări obiective și complexe, ignorarea totală a declarațiilor unor figuranți și protejarea altora, fapte de susținere a diferitor grupuri de interese economice și politice. El a menționat că procurorii care au participat la investigare vor fi apreciați ”în urma unui șir de măsuri procedurale preconizate la etapele de finalizare a monitorizării”. Potrivit șefului instituției, în cazul dosarelor de rezonanță, accentele erau puse alogic: de investigarea fraudei bancare s-au ocupat doar 4 procurori și 6-8 ofițeri de urmărire penală (în timp ce ”ar fi trebuit să fie mult mai mulți”), iar în cazul dosarului privind presupusa spălare de bani a lucrat un grup format din 45 de procurori.

Procurorul general a luat și măsuri de activizare a consultărilor cu partenerii internaționali, și ei implicați în procesul investigării fraudei bancare din RM. Spre exemplu, au fost formate grupuri mixte, care au sarcina să contribuie la finalizarea investigațiilor începute, stabilirea persoanelor vinovate și întoarcerea capitalului în țară.

Potrivit Procurorului general, cu eforturi comune ”în mare parte banii ar putea fi rambursați”.

În același timp, Procuratura generală a confirmat existența unor dosare penale pe numele unor procurori de la Anticorupție, care se implicau în investigarea ”jafului secolului” și a altor crime. Experții menționează că este vorba despre Adriana Bețișor și Adrian Băieșu, care au investigat materialele ce țin de frauda bancară și în prezent sînt urmăriți pentru fraudă, abuz în serviciu și participare la un grup criminal organizat. Procesul penal a fost inițiat de Alexandr Stoianoglo, deși materialele care vizează acești procurori se aflau la dispoziția organelor procuraturii cu mai multe luni înainte de numirea sa în funcție.

S-a dovedit că procurorii nu aveau nici măcar lista beneficiarilor finali ai ”jafului secolului”: versiunea raportului Kroll 2, care le-a fost prezentată, nu conținea lista acestor persoane. La 10 ianuarie, Stoianoglo a expediat o cerere oficială în adresa deputatului Alexandru Slusari, vicepreședinte al parlamentului, care a stat în fruntea comisiei de anchetare a fraudei bancare și a declarat public că dispune de această listă. Deși, potrivit deputatului, lista beneficiarilor trebuia să ajungă la Procuratura generală încă la 22 martie 2018, organele de drept au obținut-o abia acum.

”Latura invizibilă” a procuraturii

Un succes important al lui Alexandr Stoianoglo este complexul de măsuri în vederea stabilirii ordinii la Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, unde în decembrie-ianuarie au fost întreprinse controale ample. Acestea au început cu suspendarea din funcții a șefilor acestor structuri specializate. Procurorul general a prezentat, în cadrul conferinței de presă, rezultatele acelor controale și a menționat că pe parcursul ultimilor patru ani aceste structuri au activat ineficient. ”Zilnic noi eram martorii unor showuri cu participarea mascaților, dar de fapt totul era diametral opus, controalele au evidențiat latura invizibilă a acestor două procuraturi”, a spus Stoianoglo.

Potrivit lui, aici lipseau total înregistrările privind dosarele penale și persoanele reținute sau arestate. În această situație este imposibilă stabilirea numărului de dosare intentate și clasate, a numărului persoanelor reținute și arestate, a numărului celor în privința cărora urmărirea penală a fost încetată. Pentru a sustrage atenția societății de la dosarele de rezonanță și datele statistice, procurorii se axau pe faptele de ”corupție minoră”, în care obiectul mitei nu depășea suma de 5 mii lei.

Pe acest fundal, a menționat Stoianoglo, ”dosarele de rezonanță stau în sertare și nimeni nu se ocupă de ele ani în șir”. Ca rezultat al controalelor s-a mai stabilit că de multe ori ambele procuraturi specializate intentau dosare la comandă, ținta acelor atacuri fiind reprezentanții mediului de afaceri. Procurorul general subliniază, că eforturile mecanismului ordinii de drept se iroseau în van: adesea unele investigații mediatizate pe larg erau pornite doar pentru a sustrage atenția publică de la dosarele importante, multe dintre ele nici nu aveau un scop final.

Alexandr Stoianoglo a mai comunicat publicului despre încălcările grave ale legislației, comise de procuraturile specializate la interceptarea cetățenilor. Potrivit lui, unii cetățeni erau interceptați timp de opt luni sau chiar un an, asta în timp ce legea permite aplicarea acestei măsuri timp de cel mult șase luni. Au devenit cunoscute și cazuri de interceptare neîntemeiată a utilizatorilor, printre care și o persoană cu funcții de răspundere de la procuratură. Cauza formală consta în faptul că ”utilizatorul numărului de telefon este necunoscut”, deși, din spusele lui Stoianoglo, persoana era bine cunoscută tuturor angajaților, iar numărul de telefon era zilnic folosit în scop de serviciu.

Pentru prima dată în istoria procuraturii moldovenești șeful instituției și-a cerut public scuze pentru acțiunile ilegale ale ofițerilor de ordine și pentru urmărirea ilegală a sutelor de cetățeni, ale căror drepturi constituționale au fost încălcate fără temei. Alexandr Stoianoglo a declarat, că în baza rezultatelor controalelor efectuate în adresa Consiliului Superior al Procurorilor au fost expediate recomandări în privința unui șir de procurori, care se fac vinovați de încălcarea drepturilor omului.

”Nu e un război, este o muncă obișnuită”

Activitatea noului Procuror general în raport cu unitățile specializate a trezit reacții neunivoce din partea politicienilor și a comunității de experți. Opinii diverse au fost expuse în special privind suspendarea din funcție a șefului Procuraturii Anticorupție Viorel Morari, care ulterior a devenit figurant într-un dosar penal și a fost arestat. El este învinuit de faptul că, în martie2017, a primit de la Vlad Plahotniuc, fost președinte PDM, o plîngere pe care a înregistrat-o contrar prevederilor legii, a pornit în baza ei o anchetă și a falsificat un șir de acte procedurale. Scopul acestor manipulări, explică cei de la procuratură, a fost protejarea lui Plahotniuc și a altor persoane de suspiciunile în dosarul fraudei bancare.

Viorel Morari nu și-a recunoscut vina și a înaintat un șir de acuzații în adresa lui Stoianoglo. Deși a fost de acord cu faptul că anume Procurorul general este în drept să întreprindă respectivele controale, el a pus la îndoială obiectivitatea anchetei inițiate de acesta. Morari îl suspectă pe Procurorul general de ”interese ascunse” și de faptul că a primit indicații de la președintele Igor Dodon. ”Nu vreau să comentez prostiile spuse de oamenii reținuți sau arestați. El are drepturi, poate face recurs la decizia judecătorească”, a reacționat procurorul general și a adăugat că nici nu dispune de numărul de telefon al președintelui țării.

Procurorul general a negat și versiunea lui Morari precum că reținerea sa poate avea legătură cu intentarea dosarului penal privind finanțarea Partidului Socialiștilor. Potrivit lui Stoianoglo, acel dosar a fost reluat de fosta conducere a Procuraturii Anticorupție sub presiunea politică intensă din mass-media, în noiembrie-decembrie 2019. Procurorul general a menționat că în acest dosar au fost deliberat făcute abateri procedurale grave.

Dar Vlad Batrîncea, secretar executiv PSRM și vicepreședinte al parlamentului, a declarat că ”regimul precedent a deschis acest dosar acum patru ani pentru a șantaja partidul”, iar recent Viorel Morari l-a ”repornit”. Potrivit lui Batrîncea, șantajul nu a mers ”din simplul motiv că toate acțiunile socialiștilor au fost și sînt legale”. ”Ar fi bine ca Procuratura generală să facă lumină în acest dosar”, a menționat parlamentarul. Cei din PSRM cred că este importantă ”o investigare detaliată pentru a afla numele politicienilor care stau în spatele dosarului fabricat privind finanțarea partidului din exterior”.

În apărarea lui Morari s-au pronunțat și unii experți și activiști civici, în timp ce majoritatea comentatorilor cred că în raport cu procuraturile specializate și conducerea lor, noul Procuror general a acționat legal și în limitele atribuțiilor sale. Și președintele Igor Dodon a comentat pe vlogul său așa-zisul ”război al procurorilor”. ”Se vede că Procurorul general Alexandr Stoianoglo a început să facă ordine în sistemul procuraturii RM. Eu nu intenționez să mă implic în disputa procurorilor. Am încredere deplină în Procurorul general. Domnul Stoianoglo are mandatul președintelui, a fost ales în conformitate cu procedura legală. Legea îi permite să facă ordine”, a declarat șeful statului.

Stoianoglo însuși crede că ”nu este un război, este o muncă de rutină”. Potrivit lui, fostul șef de la Anticorupție beneficia de susținere politică, era populist și nu respecta subordonarea. ”În procuraturile unde există o ierarhie administrativă și procedurală clară, unde există reguli de Joc stabile, procurorii nu se comportă astfel. În procuratură nu este admisă anarhia”, a subliniat Alexandr Stoianoglo. Și a adăugat că Vlad Plahotniuc ”dirija Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru combaterea crimei organizate prin conducătorii acestora – Nicolae Chitoroagă și Viorel Morari”.

Potrivit lui Stoianoglo, mulți oameni se temeau de acțiunile procurorilor, iar dosarele deschise erau un instrument de presiuni asupra unor sau altor persoane. De exemplu, recent au apărut declarații ale judecătorilor, care susțin că, prin acțiunile sale, Procuratura Anticorupție influența luarea deciziilor prin intentarea unor dosare penale în caz că judecătorii nu le îndeplinesc cerințele. Au început să parvină declarații ale oamenilor, care ”au fost urmăriți ani în șir”, s-au activizat și organizațiile obștești de profil.

În particular, Asociația victimelor regimului oligarhic Dreptul la Dreptate, al cărei președinte este activistul Pavel Grigorciuc, a transmis procurorului general o listă cu numele a 47 de oameni ai legii, ”implicați în fabricarea dosarelor penale și urmărirea oamenilor de afaceri”. Din ea fac parte procurori, polițiști, angajați SIS care, în opinia apărătorilor drepturilor omului, ”trebuie să răspundă în fața legii și să fie privați de averea obținută prin acte de corupție”. În listă figurează foștii procurorii generali Corneliu Gurin și Eduard Harunjen, fostul lor adjunct Igor Popa, procurorii Adriana Bețișor, Vitalii Busuioc, Nicu Șendrea și mulți alții.

Grigorciuc consideră că trebuie trași la răspundere și judecătorii care au ajutat activ procurorilor la fabricarea dosarelor. Potrivit lui, Moldova trebuie să meargă pe calea Ucrainei vecine, unde din 20 mii de procurori autoritățile au dat afară 55%, curățind instituția de peste 10 mii de procurori care s-au compromis. El crede că pentru a lucra cu cetățenii cărora le-au fost fabricate dosare, Stoianoglo trebuie să numească un procuror special – o persoană cu reputație ireproșabilă, sau un grup de procurori-pensionari, cu autoritate. Asociația Dreptul la Dreptate a cerut Procurorului General să închidă cca 40 dosare penale deschise la comandă.

”Primul pas a fost făcut”


Majoritatea comentatorilor și a politicienilor au apreciat pozitiv declarațiile noului procuror general și primele sale acțiuni în funcția deținută. Inclusiv reprezentanții blocului ACUM, care după plecarea de la putere preferă retorica critică în comentariile privind activitatea instituțiilor statului și a organelor de drept. Mulți menționează că, odată cu venirea lui Alexandr Stoianoglo la Procuratura Generală, au fost depistate numeroase încălcări în cazul unui șir de dosare de rezonanță și au apărut schimbări în investigarea lor, iar publicului i-au fost prezentate amănunte, despre care un timp îndelungat nu s-a vorbit deloc.

”Raportul procurorului general ne dă speranțe. Nu-mi amintesc ca un procuror general să dezvăluie publicului probleme așa de serioase ale sistemului. De obicei, conducătorii acestor instituții preferă să spună că problemele prezintă mai degrabă excepții”, -a scris pe pagina sa de socializare fosta ministră a justiției Olesea Stamate. În opinia ei, acest semnal confirmă că situația în sistemul de aplicare a legii este foarte gravă, și recunoașterea acestui fapt îl impune pe procurorul general să recurgă la măsuri dificile pentru a rezolva, una după alta, problemele depistate. ”Primul pas a fost făcut. Alexandr Stoianoglo are șansa să demonstreze că poate. Să vedem…”, a scris ex-ministra.

Un șir de experți a menționat diferența mare dintre felul cum proceda Procuratura generală mai înainte și cum acționează ea astăzi. ”Nimeni nu avea acces nemijlocit la informația pe care Stoianoglo a făcut-o publică, dar mulți vorbeau despre aceasta. Și doar unii nu doreau să vadă acest lucru și apărau acțiunile foștilor procurori. Toată lumea știa asta. Dl Stoianoglo a confirmat-o oficial”, a menționat expertul politic Stela Jantuan, fostă deputată PDM.

Analistul politic Alexei Tulbure crede că ”pentru prima dată în 15-20 ani procurorul general insuflă încredere. ”El și-a început activitatea cu un audit, controlul celor două procuraturi specializate care, după fondarea lor, au devenit surse de crime și ilegalități. El selectează echipa, atrage la lucru oameni care nu s-au compromis prin încălcarea legii și colaborarea cu clanul mafiot al lui Plahotniuc. Nu există motiv de îndoială că el merge în direcția corectă”,spune Tulbure, amintind despre faptul că procuratura a fost reformată în 2016, după care a continuat să degradeze.

Analiștii consideră că Stoianoglo trebuie să mențină tendința de a elimina din sistem persoanele loiale predecesorilor săi, care s-au discreditat într-o măsură sau alta, inclusiv au fost implicate în scandaluri de corupție sau dispun de averi care nu corespund veniturilor declarate. În acest context, potrivit lor, trebuie să se țină cont de faptul că în jurul procurorului general și acum există niște grupuri de influență, și fiecare tinde să-i impună propria viziune asupra rezolvării diverselor probleme inerente autorităților de urmărire penală. Ele au interesul ca deciziile importante pentru sistemul de drept să fie, ca și mai înainte, luate în culise, în haos, într-un conflict de scopuri, sarcini și instrumente sau să nu fie luate deloc.

În cazul dat, multe vor depinde de faptul dacă își vor păstra locul în sistem mai mulți procurori, activitatea cărora anterior a fost conectată la componenta politică. Cu timpul, unii dintre ei pot deveni un centru de forță alternativ, eforturile căruia să fie îndreptate spre promovarea intereselor unor anumite persoane și torpilarea unor inițiative ale noii conduceri. Dacă ei își vor păstra influența în procuratura renovată, nu vom putea vorbi despre atribuțiile depline ale lui Stoianoglo, chiar dacă în conștiința publică anume el va purta întreaga răspundere pentru schimbarea imaginii instituției, implementarea reformelor și îndeplinirea altor promisiuni.

Experții Noi.md menționează că, pentru a realiza cu adevărat ambițioasele sarcini propuse în reformarea sistemului procuraturii și eliminarea corupției, Stoianoglo trebuie să continue acțiunile de instalare a unei arhitecturi clare a organelor procuraturii, de structurare și de resetare a instituției, care pe timpul predecesorilor săi devenise ”un stat în stat” și pe viitor ar putea sabota unele inițiative ale noului conducător.

În plus, potrivit lor, scopurile de amploare privind transformarea și reformarea sistemului trebuie să fie însoțite de rețete eficiente de atingere a lor, inclusiv prezentarea planului oficial de dezvoltare a instituției într-o perspectivă scurtă, medie și de durată. Iar Alexandr Stahurschii, reprezentant al Centrului de cercetări și reforme strategice, spune că pentru a nega orice zvonuri din spațiul public, noul procuror general Alexandr Stoianoglo la fiecare jumătate de an trebuie să prezinte un raport în parlament, iar munca permanentă și concentrată cu opinia publică, neapărat, va face ca societatea să susțină Procuratura Generală.

Victor Surujiu


Articole asemănătoare

Accesați cu

Adaugă comentariu

Information
Users of Oaspeți are not allowed to comment this publication.
Top